Obiective Turistice

Orăştie poartă numele „Bros” în dialectul săsesc, „Broos” în limba germană, „Szászváros” (Oraşul Saşilor) în limba maghiară şi „Saxopolis” în limba latină, nume ce atestă diversitatea culturală şi etnică specifică oraşelor transilvănene cu istorie. Excavarea necropolei „Dealul Bemilor X8” marchează prezenţa în secolul al IX-lea a unei populaţii stabile de slavi creştinaţi din vest. Între secolele XI-XII este construit primul edificiu creştin din piatră, Rotonda de la Orăştie.

Gheţarul de la Scărişoara

Gheţarul de la Scărişoara este primul gheţar ca mărime din ţară şi al doilea din lume şi se bucură de o mulţime de vizitatori care coboară până în inima peşterii pentru a vedea cu ochii lor acest mare gheţar. Vechi de peste 4000 de ani, gheţarul are o grosime de 22 m şi este lung de 400 m.

Principalul motiv pentru care merită vizitat Gheţarul de la Scărişoara este aventura de a coborî în adâncuri. Temperatura scade considerabil la coborâre, iar turiştii sunt sfătuiţi să se îmbrace gros, chiar dacă afară este vară. Accesul se face printr-un aven de 48 de metri adâncime, de până la 60 de metri diametru. Deşi se simte şi frigul şi umezeala care nu sunt deloc confortabile, priveliştea compensează.


Cetatea Alba Carolina
Cetatea Alba Carolina situată chiar în reşedinţa de judeţ este o cetate cu bastioane de tip Vauban construită în formă de stea la începutul secolului al XVIII-lea, şi care se află în prezent într-un amplu proces de restaurare fiind tot mai valorificată din punct de vedere turistic. Cetatea este împărţită în mai multe trasee turistice şi astfel, cei interesaşi pot să parcurgă Traseul celor Trei Fortificaţii, Traseul Porţilor, Traseul Neamului Românesc, Traseul Sudic, Traseul Estic sau Traseul Nordic. În plimbarea pe aceste trasee, turiştii se vor întâlni cu soldaţi îmbrăcaţi în uniforme militare austriece care asigură securitatea pe parcursul traseelor. De asemenea, cei curioşi pot lua parte şi la ceremonia de schimbare a gărzii care are loc în fiecare zi. Cu puţin noroc, turiştii pot să facă cunoştinţă cu spectaculoasa Gardă Romană de la Apulum şi cu războinicii daci, prezenţi la festivaluri şi evenimente cu specific istoric, dar nu numai.

Cetatea Alba Carolina este cetatea care a „văzut” atât Unirea cât şi moartea lui Horea iar de peste 300 de ani, cetatea a rămas un simbol al Ardealului.



Cetatea Câlnic

Cetatea Câlnic oferă o experienţă nouă celor care vor să petreacă mai multe zile acolo deoarece cu doar 50 lei pe noapte turiştii pot beneficia de o cameră locuibilă chiar între zidurile cetății.

Construcţie de tip romanic care a intrat în Lista Patrimoniul Mondial UNESCO datorită faptului că s-a păstrat până astăzi în condiţii foarte bune, Cetatea Câlnic este unul dintre cele mai bine conservate monumente din Transilvania. Cetatea are o formă rectangulară şi a fost construită ca resedinţă a contelui Chyl de Kelling la jumătatea secolului al XIII-lea. În interiorul Cetăţii pot fi vizitate cele 3 turnuri (Turnul Porții, Turnul Donjon și Turnul Slăninii). Întreg complexul medieval mai cuprinde, pe lângă cetate, şi Biserica Evanghelica dar şi casa parohială.

La Cetatea Câlnic se ajunge pornind din Sebeş spre Sibiu pe DN1, iar după 10 km de mers se face dreapta pe DJ 106F şi nu departe se zăresc turnurile cetății.


Transalpina

Transalpina sau Drumul Regelui este o şosea pe cât de spectaculoasă, pe atât de periculoasă fiind cea mai înaltă şosea din România. Transalpina străbate Munţii Parâng de la nord la sud, prin judeţele Alba, Sibiu, Vâlcea şi Gorj şi ajunge până la altitudinea de 2.154 de metri în Pasul Urdele.

Peisajele de poveste care se întâlnesc în cei aproximativ 140 de kilometri parcurşi pe Transalpina şi istoria acestui drum sunt o dovadă a potenţialului turistic pe care îl deţine judeţul Alba şi implicit România.


Cheile Râmeţului

Cheile Râmeţului reprezintă cel mai mare obiectiv natural al părţii centrale a Trascăului, această zonă fiind declarată rezervaţie naturală complexă ce se întinde pe o suprafaţă de 150 hectare. Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, se continuă pe drumul pietruit încă 4 km.

Datorită reliefului, cheile se pot parcurge doar prin traversarea pe cursul apei, pe timpul verii. Pe prima porţiune există o amenajare cu bride şi cabluri de oţel care permit vizitarea cheilor pe timp de vară până la celebrul portal al cheilor şi până la porţiunea numită „la cuptor”.

De aici încolo, vizitarea cheilor presupune traversarea pe cabluri suspendate şi pe firul apei, în unele porţiuni apa ajungând până la 2 m adâncime.


Castelul Bethlen-Haller

Castelul Bethlen-Haller de la Cetatea de Baltă este un castel construit în secolul al XVII-lea în stilul renașterii franceze. Situat la mijlocul distanței dintre Târnăveni și Blaj, pe malul Târnavei mici, castelul a avut mai multe utilizări pe parcursul anilor. De la grădină, închisoare, cantină, carmangerie și până la secție de șampanizare. Construit după modelul castelului Chambord din Franța, castelul a suferit mai multe schimbări în timp, însă numele construcției vine de la cel căruia îi aparținea domeniul la acea vreme, fratele principelui Transilvaniei, István (Ștefan) Bethlen. Castelul dispune de patru turnuri circulare în fiecare colț, fără rol defensiv, și un turn secundar alipit uneia dintre fațade și care are în interior o scară.